Pe 7 iunie aleargă la Happy Run, ca să strângi bani pentru o cauză importantă: prevenirea cancerului de sân. Loredana Popescu, una dintre supraviețuitoare, va fi la linia de start.

Când ai primit diagnosticul și cum ai trecut peste acel moment?
În octombrie 2006. Primele trei zile au fost critice, dar a trebuit să caut resurse interioare și să lupt. Profesorul care a efectuat operația mi-a zis că 90% din vindecare, în cazul meu, ține de psihic. După aproape nouă ani cred că a avut dreptate.

Ești un exemplu pentru multe femei din jurul tău care trec prin situații similare. Cum ai reușit să treci peste momentele grele?
Cu ajutorul familiei și prietenilor. Îmi amintesc că perioada din timpul tratamentului a fost una destul de dificilă – prin prisma efectelor secundare ale tratamentului, dar mai ales din cauza mediului destul de neprietenos din saloanele de oncologie. Nu mă refer la cadrele medicale, ci la psihicul pacienților. De multe ori am încercat să ignor această atmosferă, dar nu-mi ieșea mereu. Și atunci mă ajutau cei dragi. A contat enorm că ei m-au considerat mereu o persoană normală.

Care era stilul tău de viață dinainte de diagnostic?
Includea și mișcare și un regim alimentar sănătos. Eu prefer mersul pe munte, care mă relaxează enorm. Dacă e să privesc retrospectiv, probabil că munceam destul de mult, aveam două joburi.

Cum ți s-a schimbat viața după ce te-ai vindecat?
Stilul meu de viață nu a suferit schimbări fundamentale. Alimentația mea oricum era una sănătoasă care se baza foarte mult pe legume, fructe și din acest punct de vedere nu am schimbat foarte multe. Însă, am simțit nevoia să ajut și alte femei care trec prin aceeași situație. Din acest punct de vedere am avut sprijinul Fundației Renașterea prin intermediul căreia am cunoscut supraviețuitoare de cancer de sân și din alte țări. Am văzut ce se practică acolo în materie de voluntariat și am încercat să ajut și eu.

Faci sport acum?
În momentul de față nu fac nimic spectaculos în materie de mișcare, ci încerc să-mi respect programul zilnic, fără excese. În anul 2011 am participat la ROPE FOR SOLIDARITY, desfășurat la Zermatt, Elveția (Breighthorn – 4164 m altitudine), alături de alte supraviețuitoare. Și în continuare mă preocupă astfel de evenimente. Tocmai de aceea aștept cu nerăbdare Happy Run, de pe 7 iunie.

Care este cel mai sănătos preparat pe care îl savurezi mereu cu plăcere?
Salatele de crudități de sezon (din care consum cel puțin una, în fiecare zi).

Și motivul principal pentru care ai grijă de corpul tău?
Cred că astfel poți să previi foarte multe experiențe neplăcute legate de sănătate.

Care este cea mai mare nebunie de care îți amintești zâmbind?
Sunt multe, dar una care îmi vine în minte e legată de tratamentul oncologic. Împreună cu o foarte bună prietenă din Brașov, pe care am cunoscut-o la chimioterapie, mergeam prin București cu mașina ei decapotabilă, după ce terminam ședințele de radioterapie. Eu aveam perucă blondă, ea brunetă și eram extrem de admirate de trecători.

Ce le-ai spune celor care citesc acest material?
Să nu-și piardă niciodată speranța. Chiar dacă ne aflăm într-un moment mai nefericit al existenței noastre, puterea de a trece peste el vine din noi. Să vorbească despre lucrurile care îi macină, despre problemele lor; mereu apare o soluție. Eu sunt exemplul viu al faptului că există viață și după cancer.

Pentru detalii despre cursă și înscrieri, intră pe fundatiarenasterea.ro.

Foto:  punchnels.com