Prima lună de antrenamente – durere, dar și multă distracție. Membrii echipei ne-au povestit cum li s-au schimbat viețile odată intrați în pregătirea pentru triatlon.

Ne aşteptam ca prima lună de antrenamente să fie dificilă, dar parcă nici chiar aşa. Ne-am gândit că va fi o schimbare serioasă în stilurile de viaţă, însă a fost mai mult de atât.

A trecut o primă lună şi jumătate în care am avut ocazia să ne antrenăm împreună destul de rar, să participăm la trei competiţii care ne-au conectat la vibraţia unui concurs şi să alergăm după parteneri.

O lună de limite testate

Fiecare săptămână de antrenamente a fost împărțită în capitole separate de trudă pentru toate cele trei discipline: înot, bicicletă, alergare. Programele fiecăruia dintre noi le-am pus online, pentru a fi de folos celor care se luptă cu «proprii demoni». Tipurile de antrenament pe care le urmăm sunt disponibile într-o mie de cărţi, filmuleţe pe YouTube sau grupuri de Facebook.

Noi am împărțit zilele săptămânii în intervale de sprint, long (swim, bike, run) şi cărămizi (bricks) și am adaptat distanțele și intensitățile în funcție de puterea fiecăruia și nivelul inițial de pregătire.

Program bine pus la punct

Dar, pe lângă satisfacția propriei evoluții, ne bucurăm că încet-încet apar oameni care se antrenează alături de noi. În fiecare joi la 9 dimineața avem antrenament de Cross Fit la World Class Titan, iar în weekend-uri ieşim la un long run/bike, în funcţie de cum sunt programate, dar şi de vreme. Alergările le facem destul de des pe tartanul de la Lia Manoliu (și nu am avut niciodată probleme de acces), pentru că e linişte şi, în plus, ne protejăm puţin încheieturile şi tendoanele.

Concursuri pregătitoare

Paul, de exemplu, nici măcar nu are o bicicletă de şosea, aşa că antrenamentele din primele săptămâni le-a făcut pe biciclete de spinning, în sală, şi pe unele împrumutate de la prieteni. Aşa că la Duatlonul de la Buftea a concurat pe o bicicletă cu o aerodinamică specială – un coş de bagaje. Nu era tocmai visul lui…
Silviu trage tare la toate capitolele şi creşte constant lungimea antrenamentului de long bike! La Campionatul National de Duatlon s-a comportat excelent!

Ioana tocmai a terminat cu succes un Half Ironman în Malaezia şi s-a calificat la Campionatele Mondiale de Half Ironman din Canada!

Rezultate tot mai bune

Muşchii se resimt. Ne-am prins că avem şi noi tendoane şi le putem urmări cu degetul prin piele însoţind procesul cu câte un «Auch!», am pierdut câteva kilograme, dar, în acelaşi timp, vedem cu satisfacţie că toată muncă asta ne duce undeva. Stăm mai bine în intervalele de «heart rate training zone» pe care le ţintim, se îmbunătăţesc timpii pe distanţele trudite şi ne uităm cu mai mult optimism cum se apropie prima competiţie la care mergem împreună – Half Ironman-ul de la Oradea.

Stay tuned & move!